Se scutura( din salcâmi o ploaie de miresme.

Bunicul sta( pe prispa(. Se gândes,te. La ce se gândes,te? La nimic. Înnuma(ra( florile care cad. Se uita(-n fundul gra(dinii. Se scarpina(-n cap. Iar înnuma(ra( florile scuturate de adiere.

Pletele lui albe s,i cret,e parca( sunt nis,te ciorchini de flori albe; sprâncenele, musta(t,ile, barba... peste toate au nins anii mult,i s,i grei.

Numai ochii bunicului au ra(mas ca odinioara(: blânzi s,i mângâietori.

Cine trânti poarta?

- Credeam ca( s-a umflat vântul... o, bata(-va( norocul, cocos,eii mos,ului!

Un ba(ietan s,-o fetit,a(, ros,ii s,i buca(lai, sa(rutara( mânele lui "tata-mos,u".

- Tata(-mos,ule, zise fetit,a, de ce zboara( pa(sa(rile?

- Finca( au aripi, ra(spunse ba(trânul sorbind-o din ochi.

- Poi, rat,ele n-au aripi? de ce nu zboara(?

- Zboara(, zise ba(iatul, dar pe jos.

Ba(trânul coprinse într-o mâna( pe fata( s,i în cealalta( pe ba(iat.

- O, voinicii mos,ului!...

S,i zâmbi pe sub musta(t,i, s,i-i privi cu atâta dragoste, ca( ochii lui erau numai lumina( s,i binecuvântare.

- Tata(-mos,ule, da' cocorii un' se duc când se duc?

- În t,ara cocorilor.

- În t,ara cocorilor?

- Da.

- Dar rândunelile un'se duc când se duc?

- În t,ara rândunelilor.

- În t,ara rândunelilor?

- Da.

- Tata(-mos,ule, as, vrea sa(-mi creasca( s,i mie aripi s,i sa( zbor sus de tot, pâna( în slava cerului, zise ba(iatul netezindu-i barba.

- Daca( t,i-o cres,te t,ie aripi, zise fata, mie sa(-mi prinzi o presura( s,i un sticlete.

- Da... hâ... hâ... poi ce fel... s,i mie?

Fata se întrista(.

Ba(trânul o mângâie s,i zise ba(iatului:

- Bine, sa( prinzi s,i pentru tine, sa( prinzi s,i pentru ea.

- T,ie doua( s,i mie doua(... nu e-as,a, tata(-mos,ule?

- Fires,te, t,ie doua(, lui doua( s,i mie una.

- Vrei s,i tu, tata(-mos,ule? întreba( ba(iatul cu mândrie.

- Cum de nu?! Mie un scatiu.

Ce fericit,i sunt!

Ba(iatul înca(leca( pe un genuchi s,i fata pe altul. Bunicul îi joaca(. Copiii bat în palme. Bunicul le cânta( "Ma(i cazace, ca(za(cele, ce cat,i noaptea prin argele"...

O femeie usca(t,iva( intra( pe poarta( cu doua( donit,i de apa(. Copii ta(cura( din râs s,i bunicul din cântec.

E muma lor s,i fata lui.

Cum îl va(zu, începu:

- I... tata(, s,i d-ta... iar îi ra(zgâi... o sa( t,i sa( suie în cap...

Bunicul ridica( mâna în sus, aducând des,tele ca un preot care binecuvinteaza(, s,i zise prelung:

- La(sat,i pe copii sa( vie la mine!

- Biiine, tata(, biiine... dar s,tii... o, bata(-i focul de copii!...

Femeia intra( în casa(.

- Sa(-i bata( norocul s,i sa(na(tatea, s,opti mos,ul ca s,i cum ar fi mustrat pe cineva, s,i sa(ruta( în cres,tetul capului s,i pe unul, s,i pe altul.

S,i iar începu râsul, s,i jocul, s,i cântecul.

Se osteni bunicul. Sta(tu din joc. Copiii începura( sa(-l mângâie.

Din vorba( în vorba(, copiii se fa(cura( sta(pâni pe obrajii bunicului.

- Partea asta este a mea.

- S,i partea asta, a mea!

- Mustat,a asta este a mea.

- S,i asta, a mea!

La barba( se-ncurcara(. Bunicul îi împa(ca(, zicându-le:

- Pe din doua(.

S,i copii o s,i da(spicara(, cam repede, ca( ba(trânul strânse din ochi.

- Juma(tate mie.

- S,i juma(tate mie.

S,i dupa( ce o împa(rt,ira( fra(t,es,te, începu lauda.

Ba(iatul:

- Mustat,a mea e mai lunga(.

Fata:

- Ba a mea e mai lunga(!

S,i ba(iatul întinse d-o mustat,a( s,i fata de alta, ba a lui, ba a ei sa( fie mai lunga(.

Pe bunic îl trecura( lacrâmile, dar ta(cu s,i-i împa(ca( zicându-le:

- Amândoua( sunt deopotriva(.

- S,-a mea, s,-a ei!

- S,-a mea, s,-a lui!

La obraji cearta se aprinse mai tare.

- Partea mea e mai frumoasa(.

- Ba a mea, ca( e mai alba(!

Bunicul zâmbi.

- Ba a mea, ca( e mai calda(!

- Ba a mea, ca( e mai dulce!

- Ba a mea, ca( nu e ca a ta!

- Ba a mea, ca( are un ochi mai verde!

- Ba a mea, ca( are un ochi s,i mai verde!

Bunicul abia se t,inea de râs.

- Ba a mea!

- Ba a mea!

S,i ba(iatul, înfuriindu-se, trase o palma( în partea fetei.

Fata t,ipa(, sa(ri de pe genuchiul ba(trânului, se repezi s,i trase o palma( în partea ba(iatului.

Ba(iatul, cu lacrâmile în ochi, sa(ruta( partea lui, s,i fata, suspinând pe a ei.

Mama lor ies,i pe us,e s,i întreba( rastit:

- Ce e asta, vermi neadormit,i!

Obrajii bunicului erau ros,ii s,i calzi. S,i surâzând fericit, ra(spunse fie-sei:

- La(sat,i pe copii sa( vie la mine!