Dicţionar de termeni biologici - Articole Medicale - Referate, referate online pentru liceu si facultate...... - Carturarul-ALL
Sâmbătă, 10-Decembrie-16, 9:24 PM
V-aţi înregistrat ca Vizitator | Grup "Vizitatori"Bine aţi venit Vizitator | RSS

Carturarul-All : Referate de Nota 10

Referate, referate online pentru liceu si facultate......

Principală » Back Referate » Articole Medicale

Dicţionar de termeni biologici

ADN
Acid dezoxiribonucleic, o substanţă chimică cu molecula filiformă alcătuită din două lanţuri înfăşurate unul în jurul celuilalt în spirală. Această moleculă conţine toate informaţiile necesare desfăşurării normale a activităţii celulare. Fiecare catenă (lanţ) e formată din unităţi numite nucleotide. Moleculele ADN se află în interiorul nucleului la celulele eucariote şi formează nucleoidul în cazul celulelor procariote.

ARN
Acid ribonucleic, un tip de acid nucleic mono-, sau bi-catenar, cu roluri foarte importante în desfăşurarea tuturor reacţiilor care ţin de metabolismul celulei. Există mai multe tipuri de ARN:
- ARNv este acidul nucleic aflat în ribovirusuri
- ARNm este molecula care duce informaţia genetică din nucleu în citoplasmă
- ARNr este constituent de bază al ribozomilor
- ARNt transportă aminoacizi în citoplasmă

ATP
Acid adenozin-trifosforic (adenozin trifosfat) este o substanţă chimică care conţine legături bogate în energie (legături fosfat-macroergice) legături care funcţionează în anumite momente, pe post de ”baterii” pentru celulă, adică depozitează energia necesară desfăşurării reacţiilor metabolice.

Bază azotată
Substanţă chimică importantă din structura nucleotidei. Bazele azotate sunt de două tipuri: baze purinice (ADENINA şi GUANINA) şi baze pirimidinice (CITOZINA, TIMINA şi URACILUL). ADN conţine timină şi nu conţine uracil, iar ARN are în nucleotide uracil dar nu are timină.

Cefalopode
Grup de moluşte foarte evoluate (cephalon – gr. cap, podos – gr. picior) care au capul înconjurat de o coroană de tentacule prevăzute cu ventuze. În funcţie de forma tentaculelor cefalopodele sun împărţite în două grupuri:
- Decapode sunt cefalopode cu zece tentacule dintre care două sunt mai lungi (sepia, calmarul)
- Octopode sunt cefalopode cu opt tentacule egale (caracatiţa).

Celulă
Unitatea fundamentală, anatomică, morfologică, funcţională şi genetică a tuturor organismelor vii. Celulele sunt entităţi structurale bine delimitate de o membrană şi conţin structuri definite în interior. Celula este capabilă de diviziune şi de a suporta un metabolism propriu.

Cloroplast
Organit citoplasmatic caracteristic celulelor vegetale, conţine clorofilă şi are culoarea verde. Este de fapt, sediul unde are loc procesul de fotosinteză, proces de hrănire cu CO2 şi H2O caracteristic doar plantelor. În lipsa cloroplastelor fotosinteza încetează. Recent s-a demonstrat caracterul de simbiont procariot intra-citoplasmatic al acestui organit care se divide independent de ciclul celular.

Cromozom
Structură citoplasmatică cu aspect de bastonaş care apare doar înainte de diviziune. Reprezintă, de fapt, o moleculă lungă de ADN super-spiralizată şi împachetată. Se prezintă sub forma a două braţe (cromatide) unite printr-un punct comun (centromer). În afară de ADN, în cromozom apar proteine (histonice şi non-histonice) şi cantităţi mici de ARN.

Crossing-over
Fenomen întâlnit în prima metafază a meiozei, atunci când cromozomii omologi sunt strâns lipiţi în placa ecuatorială şi formează bivalenţii. În aceste situaţii cromatidele a doi cromozomi uniţi se rup şi se re-lipesc pe cromozomul omolog. Astfel are loc un schimb important de material (şi implicit informaţie) între cromozomi. Procesul se numeşte schimb reciproc de gene între cromozomi omologi.

Electroforeză
Proces fizic de separare a substanţelor chimice sau a compuşilor anumitor soluţii folosind curentul electric. Procedeul se bazează pe încărcarea electrică diferită a substanţelor şi pe afinitatea lor pentru unul din electrozii aparatului. Se poate folosi la separarea acizilor nucleici sau a proteinelor.

Floem
Ţesut conducător liberian. Este tipul de ţesut din plantă care asigură transportul sevei elaborate (soluţie apoasă de glucide obţinute prin fotosinteză). Acest ţesut conţine vase liberiene, fibre liberiene şi celule anexe.

Fotoliză
Procesul de scindare (rupere) a moleculei de apă sub acţiunea unui electron de mare viteză eliberat de molecula de clorofilă sub acţiunea luminii. Molecula de apă este ruptă şi rezultă un ion hidroxil şi un proton. Ionul hidroxil generează o nouă moleculă de apă iar protonul este preluat de un transportor de protoni:
H2O
—— HO- + H+
2HO——– H2O + ½ O2
H+ + NADP — NADPH+
Gasteropode
Grup de moluşte cu corpul acoperit de o cochilie elicoidală numiţi melci. Au corpul format din cap, corp şi picior. Pe cap au două perechi de tentacule care la formele terestre poartă ochii.

Glandă
Organ care are capacitatea de a secreta diverse soluţii de substanţe chimice. La plante au diverse roluri, de protecţie, de atragere a insectelor etc., iar la animale sunt de două tipuri:
- glande endocrine (cu secreţie internă) a căror produs de secreţie se numeşte hormon şi se varsă direct în sânge.
- glande exocrine a căror produşi de secreţie se varsă la exteriorul corpului sau în interiorul unor organe cavitare
- glande mixte care au ambele funcţii

Glucid
Substanţă chimică cu gust dulce, cu molecula formată numai din atomi de carbon, hidrogen şi oxigen. Glucidele se mai numesc zaharide, hidraţi de carbon, carbohidraţi sau zaharuri. Au rol important de asigurare a energie celulare, energie obţinută prin oxidare lentă. Exemple de glucide: glucoză, fructoză, manoză, riboză, zaharoză, lactoză, amidon, glicogen sau celuloză.

Hibrid
Organism obţinut prin încrucişarea a doi indivizi care se deosebesc printr-una sau mai multe perechi de caractere contrastante. Hibridul conţine genele ambilor genitori, dar va manifesta doar unul dintre cele două tipuri.

Lipid
Substanţă chimică complexă numită şi grăsime. Lipidele sunt amestecuri de esteri ai glicerinei cu acizi graşi, sau diverşi derivaţi ai colesterolului. Au rol important în organismele vegetale şi animale, protecţie mecanică, trofică şi obţinerea de energie în urma oxidării.

Meristem
Ţesut vegetal embrionar. Este un ţesut care conţine celule izodiametrice (au cam aceeaşi mărime) şi care au o foarte mare capacitate de diviziune. Din meristeme se formează, prin diviziuni repetate, celelalte ţesuturi ale plantei. Pot fi meristeme primordiale (în embrion), primare (în vârfurile de creştere) sau secundare (cambiu şi felogen).

Mielină
Substanţă de natură lipido-proteică, de culoare albă, bun izolator electric. Este secretată de un tip special de celule gliale, celule Schwann, care se află înfăşurate în jurul prelungirilor neuronale. Mielina are rol de izolator electric, nu permite scurgeri de curent, astfel încât depolarizările au loc doar între două celule Schwann succesive (conducere saltatorie a impulsului nervos).

Mitocondrie
Organit citoplasmatic răspândit în aproape toate celulele eucariote. Are rol în furnizarea de energie pentru celulă, energie pe care mitocondria o produce prin oxidări succesive ale glucidelor în procesele de respiraţie celulară. Recent s-a demonstrat caracterul de simbiont procariot intra-citoplasmatic al acestui organit care se divide independent de ciclul celular.

Modelul Mozaicului fluid
Model de aranjare a moleculelor de fosfolipide şi de proteine astfel încât să rezulte arhitectura membranei celulare. Conform acestui model, fosfolipidele sunt aranjate în două straturi, între ele se află inclavate molecule proteice.

NADP
Nicotin-amid-dinucleotid fosfat (sarea de fosfor a amidei acidului nicotinic). Compus extrem de important în metabolismul celular, deoarece are rolul de a transporta protoni (H+) în diverse locuri. Acest lucru este posibil datorită capacităţii NADP de a se reduce.

Nefridii
Organe excretoare la viermii inferiori. Nefridiile sunt tuburi deschise la ambele capete, un capăt colectează reziduurile şi deşeurile, iar celălalt capăt le elimină la exterior. Au diferite grade de complexitate, pot fi protonefridii (viermi inferiori) sau metanefridii (viermi superiori).

Nerv
Organ filiform constituit din aglomerarea mai multor prelungiri neuronale numite fibre nervoase. Formează, în general, substanţa albă din ţesutul nervos.

Parazit
Organism care trăieşte consumând materia altui organism viu, provocându-i acestuia deservicii majore. Relaţia de parazitism se dezvoltă în condiţii speciale şi ambii parteneri, atât parazitul cât şi gazda, dezvoltă strategii complicate pentru a supravieţui.

Polen
Praf format din elementele sexuale bărbăteşti ale plantelor cu flori. Polenul este format în interiorul staminelor, mai precis în antere.

Proteină
Substanţă chimică complexă, care intră în structura tuturor compartimentelor celulare. Proteinele sunt ansambluri macromoleculare alcătuite din asamblarea unor molecule lungi numite polipeptide. Polipeptidele se formează prin asamblarea aminoacizilor.

Regn
Unitate sistematică foarte mare care cuprinde organisme ce prezintă caracteristici generale comune. Există 5 regnuri în accepţiunea contemporană: Regnul Monera, Protista, Fungi, Plantae şi Animalia. Fiecare regn este subîmpărţit în filumuri (încrengături), care se împart în clase. Clasele conţin ordine, care conţin familii. Familiile sunt formate din genuri, iar genurile din specii.

Ribozom
Organit citoplasmatic descoperit la începutul anilor 1950 de medicul român George Emil Palade, laureat al premiului Nobel. Ribozomii au rol important în asamblarea aminoacizilor în polipeptide, care apoi vor forma proteine.

Simbioză
Relaţia care se stabileşte între două organisme, din care ambele profită. De exemplu, în cazul lichenilor, este o simbioză între o ciupercă, care extrage apă din mediu şi o algă verde, care formează glucide prin fotosinteză.

Transcripţie
Procesul de copiere a unei catene ADN pe o catenă ARNm. Procesul are loc în interiorul nucleului.

Translaţie
Procesul de asamblare a aminoacizilor aduşi la ribozomi de molecule de ARNt, pe baza informaţiei de pe o catenă de ARNm. Procesul se desfăşoară continuu, în citoplasmă.

Ţesut
O grupare de celule care au aceeaşi formă, acelaşi rol şi aceeaşi origine.

Vitamină
Substanţă chimică necesară organismului în doze mici, dar constante. Sunt vitamine solubile în apă -hidrosolubile- (complex B, vit. C) şi altele solubile în grăsimi -liposolubile- (D, E, A, F).

Xilem
Ţesut conducător lemnos, format din vase lemnoase, fibre lemnoase şi parenchim lemnos. Are rolul de a transporta soluţia apoasă de săruri minerale pe care o extrage planta din sol, soluţie numită sevă brută.


Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta.Descarcal  !!!
…Descarca Referat»»»: http://carturarul-all.ucoz.com/publ
Categorie: Articole Medicale | Adăugat de: Upsy-Dupsy (14-Iunie-11) | Nivel: Dicţionar de termeni biologici W
Vizualizări: 2254 | Tag-uri: Dicţionar de termeni biologici | Nota Referat: 0.0/0
Total comentarii : 0
Name *:
Email:
Code *:
Cauta un referate
Meniu site
Info
Referatele si lucrarile oferite de carturarul-all.ucoz.com au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Mini-chat
200
Statistici

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0