Noţiuni de anatomie

Aparatul digestiv este alcătuit din totalitatea organelor care au ca funcţii principale digestia şi absorbţia principiilor alimentare, dar şi eliminarea reziduurilor neasimilabile ale alimentelor ingerate.

Tractul gastrointestinal superior

Tractul gastrointestinal superior este compus din: cavitatea bucală, faringe şi stomac.

În cavitatea bucală, hrana este amestecată cu salivă  cu ajutorul dinţilor şi a limbii. După triturare , bolul alimentar este înghiţit, parcurgând întreg faringele până în stomac.

Stomacul – este un organ cavitar mobil, in forma de cimpoi sau litera „J”, reprezentand portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv, cu rol de depozitare si digestie a alimentelor.

Tractul gastrointestinal inferior

Tractul gastrointestinal inferior este compus din:

• Intestin subţire
• duoden
• jejun
• ileon
• Intestin gros
• cecum
• colon ascendent, transvers, descendent, sigmoid
• rect
• Anus

În intestinul gros, resturile nedigerabile (fecalele) sunt amestecate cu celule şi microorganisme moarte şi  eliminate prin anus.

Organele anexe aparatului digestiv au rol  în digestie.

Acestea sunt:

·       ficatul,

·       vezica biliară;

·        pancreasul.

Ficatul produce bila, iar vezica biliară o depozitează şi o varsă în tractul gastrointestinal. Pancreasul, de asemenea, varsă în intestinul subţire bicarbonat şi diverse enzime cu  rol important în digestie.

Efectele înaintării în vârstă asupra aparatului digestiv

·       La nivelul cavităţii bucale:

ü      tendinţă la edentaţie;

ü      atrofia glandelor salivare cu:

-       scăderea cantitativă şi calitativă a secreţiei de salivă;

-       scăderea capacităţii bactericide a salivei cu proliferarea micozelor bucale şi linguale.

·       La nivel eso-gastric:

-   modificări ale motilităţii şi funcţionalităţii esofagului;

-  atrofia mucoasei gastrice cu scăderea funcţiei secretorii;-

scade capacitatea de evacuare a stomacului, favorizand refluxul gastroesofagian;

-scade secreţia gastrică acidă, mai ales la bărbaţi, ajungând la aclorhidrie bazală, ceea ce are drept consecinţă tulburări în absorbţia Fe, vit B12 şi proteinelor;

-      scade progresiv motilitatea gastrică cu o încetinire a evacuării gastrice, iniţial pentru lichide, ulterior pentru solide;

-      apar tulburări de absorbţie gastrică:

-         scade metabolizarea alcoolului prin scăderea secreţiei de alcool dehidrogenaza;

-  scad mecanismele de apărare: epiteliul gastric va fi mai vulnerabil la agenţii nocivi: H. pylori, AINS, KCl, alcool, fenomen la care participă şi ateroscleroza vaselor sanguine gastrice.

·       La nivel intestinal:

-    scade motilitatea intestinului, ceea ce va duce la încetinirea tranzitului;

-    scad proprietăţile imunologice ale mucoasei intestinului subţire;

-    creşte proliferarea mucoasei colonice;

-   scade presiunea sfincterului anal, ceea ce poate duce la incontinenţă sfincteriană.

·       La nivel hepato-pancreatic:

-      scade masa şi volumul ficatului cu 30-50% dar fără modificări histologice specifice, cele care apar se datorează cumulării acţiunii agenţilor toxici;

-     scade vascularizaţia hepatică (scade DC, ATS în teritoriul splanhnic, fibroza hepatică) ceea ce alterează metabolismul drogurilor şi creşte riscul apariţiei efectelor toxice;

-    constantele biochimice hepatice nu se modifică semnificativ;

-     scade masa pancreatică asociată cu o transformare lipomatoasă şi fibroasă;

-      creşte calibrul canalului Wirsung iar secreţia exocrină scade.

Efectele înaintării în vârstă asupra aparatului digestiv

·       La nivelul cavităţii bucale:

ü      tendinţă la edentaţie;

ü      atrofia glandelor salivare cu:

-       scăderea cantitativă şi calitativă a secreţiei de salivă;

-       scăderea capacităţii bactericide a salivei cu proliferarea micozelor bucale şi linguale.

·       La nivel eso-gastric:

ü      modificări ale motilităţii şi funcţionalităţii esofagului;

ü      atrofia mucoasei gastrice cu scăderea funcţiei secretorii;

ü      scade capacitatea de evacuare a stomacului, favorizand refluxul gastroesofagian;

ü      scade secreţia gastrică acidă, mai ales la bărbaţi, ajungând la aclorhidrie bazală, ceea ce are drept consecinţă tulburări în absorbţia Fe, vit B12 şi proteinelor;

ü      scade progresiv motilitatea gastrică cu o încetinire a evacuării gastrice, iniţial pentru lichide, ulterior pentru solide;

ü      apar tulburări de absorbţie gastrică:

-         scade metabolizarea alcoolului prin scăderea secreţiei de alcool dehidrogenaza;

ü    scad mecanismele de apărare: epiteliul gastric va fi mai vulnerabil la agenţii nocivi: H. pylori, AINS, KCl, alcool, fenomen la care participă şi ateroscleroza vaselor sanguine gastrice.

·       La nivel intestinal:

ü    scade motilitatea intestinului, ceea ce va duce la încetinirea tranzitului;

ü    scad proprietăţile imunologice ale mucoasei intestinului subţire;

ü    creşte proliferarea mucoasei colonice;

ü    scade presiunea sfincterului anal, ceea ce poate duce la incontinenţă sfincteriană.

·       La nivel hepato-pancreatic:

ü      scade masa şi volumul ficatului cu 30-50% dar fără modificări histologice specifice, cele care apar se datorează cumulării acţiunii agenţilor toxici;

ü      scade vascularizaţia hepatică (scade DC, ATS în teritoriul splanhnic, fibroza hepatică) ceea ce alterează metabolismul drogurilor şi creşte riscul apariţiei efectelor toxice;

ü      constantele biochimice hepatice nu se modifică semnificativ;

ü      scade masa pancreatică asociată cu o transformare lipomatoasă şi fibroasă;

ü      creşte calibrul canalului Wirsung iar secreţia exocrină scade.