Referate, referate online pentru liceu si facultate......

ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ

Liceu — Sat, 04 Feb 2012 14:15:20 GMT

Definiţie: O mulţime finită de semne se numeşte alfabet.
Definiţie: Se numeşte enunţ orice succesiune de semne dintr-un alfaben dat.
Logica matematică studiază acele enunţuri care sunt fie adevărate, fie false.
Definiţie: Se numeşte propoziţie un enunţ care poate fi adevărat sau fals, niciodată adevărat şi fals simultan.

Sistemul solar (referat)

Liceu — Sat, 04 Feb 2012 13:59:29 GMT

Timp de secole s-a crezut că Pământul stă nemişcat în centrul Universului , iar Soarele şi planetele se învârtesc în jurul lui . Acesta este sistemul lumii după cum îl descria savantul grec Ptolemeu în secolul al II-lea î. Cr. În secolul al XVI-lea astronomul polonez Copernic a afirmat ca Pământul şi celelalte planete se învârtesc în jurul Soarelui . După inventarea lunetei , în secolul următor s-a putut dovedi că el avea dreptate .
Prin studierea planetelor şi a stelelor astronomii au putut să reconstituie istoria sistemului solar şi să prevadă viitorul acestuia .

Telescopul (referat)

Facultate — Sat, 04 Feb 2012 13:37:14 GMT

Telescopul este un instrument optic care permite observarea obiectelor îndepărtate şi neclare ca şi cum ar fi mult mai luminoase şi mai apropiate de observator. Telescoapele sunt folosite în astronomie pentru observarea corpurilor cereşti îndepărtate.

Pentru sute de ani , telescoapele au fost singurele instrumente

folosite pentru observarea planetelor şi a galaxiilor. Chiar şi azi navetele cosmice pot ajunge doar vecinii noştri apropiaţi din sistemul nostru solar , oamenii de ştiinţă continuând să se bazeze pe telescop în studierea stelelor , nebuloaselor şi galaxiilor aflate la mare distanţă .

Astronomia meridiana

Liceu — Sat, 04 Feb 2012 13:23:49 GMT

Inainte de a vedea cum se pot obtine alte rezultate importante, vom trece in revista cateva din datele de observatie obtinute cu ajutorul instrumentelor pre-galileene cu privire la cei mai importanti astri, urmariti inca din antichitate. Multe din aceste date au fost obtinute prin, observarea trecerii astrilor la meridianul locului de observare; aceasta, pe de o parte, datorita faptului ca altfel de observatii necesita instrumente destul de complicate si, pe de alta parte, datorita faptului ca - pentru emisfera nordica - trecerea la meridian a unui astru constituie momentul inaltimii maxime a acestuia fata de orizont, deci momentul celei mai bune vizibilitati.

Articolele lui Albert Einstein

Liceu — Sat, 04 Feb 2012 13:18:04 GMT

La inceputul secolului al 20-Iea mecanica clasica a lui Newton s-a dovedit a fî neputincioasa sa explice unele descoperiri. Inca Lomonosov presupunea ca ca toate corpurile sunt compuse din atomi. Dar atoniii sunt prea mici, nu-i poti vedea. Faptul acesta i-a facut pe unii oameni destiinta sa se indoiasca de existenta lor. Ce-i drept, existenta atomilor o confirma miscarea brouniana, descoperita in 1827 de botanistul englez R. Braun.

Definirea conceptului de personalitate

Facultate — Sat, 04 Feb 2012 13:10:18 GMT

Analiza funcţională a diferitelor elemente luate separat dă rezultate pozitive numai atunci când le considerăm ca verigi aflate în strânsă legătură ale unui întreg indivizibil. În plan psihologic, „elementele” ar fi procesele, funcţiile şi însuşirile psihice; întregul - Personalitatea. Problema personalităţii ocupă azi un loc central atât în cercetările teoretice cât şi aplicative. Cu toate acestea, în afară de „inteligenţă” , nici un alt concept al psihologiei nu este atât de complex şi nedeterminat ca cel de „personalitate”. În 1931, G.W. Allport enumera peste 50 de definiţii, iar astăzi McClelland găseşte peste 100 de definiţii ale termenului. Se apreciază că la ora actuală pot fi delimitate cu uşurinţă cel puţin 10 – 12 şcoli personologice. Printre cele mai cunoscute se numără: teoria psihanalitică (S. Freud, A. Adler, K. Jung, ş.a.); teoria factorială (G. Allport); teoria personalistă (C. Rogers); teoria organismică; teoria socio-culturală ş.a.

MOTIVAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE

Liceu — Sat, 04 Feb 2012 13:00:11 GMT

În sensul ei general, noţiunea de motivaţie, introdusă în psihologie la începutul secolului XX, desemnează aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman. Ea este definită ca „o stare de disociaţie şi de tensiune care pune organismul în mişcare până ce ajunge la reducerea tensiunii şi regăsirea integrităţii sale”.

Prin urmare, nu putem vorbi de existenţa unor motive ca forţe dinamice numai prin ele însele, ci totdeauna în relaţie cu obiectele, rezultatele, situaţiile care le satisfac şi cerinţele cărora le corespund, reflectate în mintea omului sub formă de imagini, idei, convingeri, aspiraţii.

Invatarea ca premisa a formarii si dezvoltarii personalitatii

Facultate — Sat, 04 Feb 2012 12:29:37 GMT

In cadrul dezvoltarii psihice si al formarii personalitatii adulte, invatarea ocupa un loc central, datorita faptului ca prin invatare individul dobândeste noi comportamente. Incepând cu deprinderile si priceperile si terminând cu cunostintele si operatiile intelectuale, toate se dobândesc prin activitatea de invatare. A.N. Leontiev definea invatarea ca fiind "procesul dobândirii experientei intelectuale de comportare”, intelegând prin aceasta asimilarea de informatii si, mai mult decât atât, formarea gândirii, a sferei afective, a vointei, deci formarea sistemului de personalitate.

INTELIGENTA EMOTIONALA

Facultate — Sat, 04 Feb 2012 12:15:15 GMT

Majoritatea autorilor care-şi propun sa consilieze cititorii cum sǎ-şi dezvolte valenţele ascunse încep prin a le propune acestora sǎ intre în contact cu emoţiile lor. De ce este atât de important? Emoţiile noastre constituie factorii care ne influenţeazǎ cel mai mult modul în care reacţionǎm, luǎm decizii, ne raportǎm la propriul sistem de valori şi, nu în ultimul rând, comunicam cu ceilalţi. Astfel, dacǎ reuşim sǎ ne controlǎm emoţiile, putem avea lucrurile sub control, indiferent de context.

Localizarea cronogenă sau structura temporală a funcţiilor cerebrale şi psihologice

Facultate — Sat, 04 Feb 2012 12:04:40 GMT

Această concepţie poate fi legată de numele filozofului englez Herbert Spencer care, influenţat de doctrina compatriotului său Charles Darwin, a fost primul care a introdus noţiunea de evoluţie în asociaţionism. li datorăm, de asemenea, o teorie a structurii mentale care face o sinteză între concepţiile asociaţioniste, apărate de empirişti englezi ca Hume, Stuart Mill si apriorismul lui Kant. Pentru Spencer, categoriile a priori descrise de Kant, si graţie cărora experienţa poate fi organizată, sunt înnăscute în raport cu individul, dar învăţate în raport cu specia.