SIMBOLISMUL
Simbolismul este un current literar aparut in Franta in a doua jumatate a sec. al XIX-lea, ca o reactive impotriva retorismului romantic si a impersonalismului parnasian (impersonalitate ± aici raceala in exprimarea emotiilor).
Reprezentantii simbolismului in Franta sunt: Paul Verlaine, Maurice Rollimat, Stephane Mallarme, Arthur Rimbaud, Tristan Corbiere, Jules Laforgue. Alti poeti simbolisi din literatura universal sunt: Emile Verhaeren, Gustave Kahn, Andrei Belai.
Simbolistii doresc sa scrie o poezie de cunoastere, de aceea o apropie de
muzica. Ei considera ca muzica este arta care permite revelarea absolutului. Astfel, ei aspira spre poezia pura. Simbolismul se naste dintr-o anumita stare de spirit. Scriitorii sunt deceptionati de pozitivismul secolului al XIX-lea, care asigurase progresul in stiinta si in tehnica, dar determinase un regres in plan spiritual (positivism ± ceea ce tine de stiintele exacte). Se pare ca simbolismul s-a nascut dintr-un nou ³mal du siècle´, altul decat cel al romanticilor.
Elemente simboliste se intalnesc inca din 1857 in poemul ³Corespondente´, al lui Charles Baudelaine. Este vorba despre folosirea simbolurilor, a corespondentelor si a sinesteziei (sinestezie ± figura de stil realizate prin participarea simultana a mai multor simturi, ex: pictura parfumata, lavanda Sonora).
Principiile noului current sunt illustrate de catre Verlaine in ³Arta poetica´,
scrisa intre 1871 ± 1874. Dar denumirea curentului provine de la numele articolului lui Jean Moreas, ³Le Symbolisme´, publicat in ³Le Figaro´ in 1886. (simbol ± semn de recunoastere; figura de stil prin care o idée abstracta este redata intr-un mod concret pe baza unor asemanari, exemplu: ³plumb´ pt apasare sufleteasca). Simbolismul este sustinut de doua reviste: ³Le Decadent´ si ³Le Symbolisme´ (primii simbolisti francezi au fost numiti ³decadenti´, pentru ca in poezia lor apareau starile de spirit negative: plictis, spleen ± amestec de tristete, dezgust, amaraciune).
Principiile simbolismului sunt: utilizarea simbolului, a corespondentelor, a sugestiei, a imaginilor neclare, incetosate, diafane, combaterea retorismului, promovarea muzicalitatii versului, folosindu-se laitmotivul, refrenul, repetitiile si versul liber.
Temele si motivele predilecte sunt: conditia poetului inadaptat societatii, natura, ca loc al corespondenteleor, iubirea ca reverie sau asociata cu moartea, orasul de provincie su monotonia lui, marea plecare, poezia lucrurilor (a obiectelor), simbolismul culorilr si al instrumentelor muzicale, amurgul, floriele (rozele mai ales), plictisul, vagabondajul, toamna (anotimpurile in general), frigul vantul, ftizia (tuberculoza), tusea, ceata, ploaia, corbii.
Nu numai parnasienii ci si simbolistii se inspira din peisajul exotic. Dar acesta nu le fusese strain nici romanticilor. Simbolismul poate fi considerat un neoromantism deoarece exacerbeaza sensibilitatea.
Simbolismul romanesc
Teoretician al simbolismului romanesc este Alexandreu Macedonski. Cunoscand experientele inovatoarea ale poeziei din Franta, scrie doua articole in care expune principiile simbolismului si ale instrumentalismului: ³Despre logica poeziei´ (1880) ± ³nelogica intr-un mod sublim´ si ³Poezia viitorului´ (1892). In 1880 infiinteaza revista ³Literatorul´ in jurul careia se constituie cenaclul cu aceeasi denumire. Revista apare, cu intermitente, pana in 1919.
Multi dintre poetii simbolisti frecventeaza cenaclul macedonskian. Cei mai cunoscuti reprezentanti ai simbolismului romanesc sunt, pe langa Alexandru Macedonski, George Bacovia, Traian Demetrescu, denumit de prietenii lui Tradem, Stefan Petica, Dimitrie Anghel (³poetul florilor´), Ion Minulescu, Ovidiu Densusianu. Apogeul poeziei simboliste romanesti este atins intre 1905 si 1915.
Simbolismul ca forma de trecere spre modernism
- a aparut la sfarsitul secolului al XIX-lea in Franta, extinzandu-se si in
celelalte tari ale Europei
- in poezia romaneasca se dezvolta in primele doua decenii ale sec. al XXlea,cu unele infiltratii chiar in perioada interbelica
Trasaturi:
Se foloseste:
- simbolul
- corespondenta, sugestia
- imaginile sunt difuze, neclarem vaporoase
Se doreste apropierea poeziei de muzica, deoarece in acest fel se obtine
revelatia divinului. Simbolistii aspira spre ³arta pura´, spre poezia de
cunoastere.
- pentru a realiza muzicalitatea versurilor utilizeaza repetitia, laitmotivul,
rimele interioare, versul liber
Teme si motive: natura ca loc al corespondentelor, orasul de provincie cu
atmosfera lui monotona, evadarea in spatii exotice, conditia poetului inadaptat
societatii; plictisul, vagabondismul, spleem-ul (amaraciune, dezgust), ploaia,
vantul, ceata, tizia.
Culorile si instrumentele muzicale au o anumita simbolistica.
Reprezentanti ai curentului in literatura universala sunt: Charles Baudelaire,
Paul Verlaine, Jules Laforgue, Maurice Rollinat, Arthur Rimbaud, Stephanne Mallarme.
In literatura romana: Alexandru Macedonski (teoretician al simbolismului),Traian Demetrescu (Tradem), Stefan Petica, Ion Minulescu, Elena Farago, Emil Isac, Dimitrie Anghel. George Bacovia reprezinta simbolismul autentic.
Simbolismului din poezie ii corespunde in pictura impresionismul.
Simbolismul este o reactie impotriva romantismului retoric si impotriva
parnasianismului impersonal, prea rece, cu emotie cenzurata.
Criticul francez Albert Thibaudet considera simbolismul un neoromantism
Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta.Descarcal !!!
…Descarca Referat»»»: http://carturarul-all.ucoz.com/romana/Curente_literare_simbolismul.doc
|
Referatele si lucrarile oferite de carturarul-all.ucoz.com au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. 
multumesc pentru referat
