ALIMENTAREA PRIN GASTROSTOMA
OBIECTIVELE PROCEDURII -Punerea in repaus a esofagului obstruat sau lezat de ingestia accidentala sau voluntara de substante caustice. -Asigurarea aportului hidric si nutritional inaintea interventiei pentru esofagoplastie
PREGATIREA MATERIALELOR -O palnie din plastic -Recipientul cu lichid alimentar (supa, ceai) -Regimul de stenoza esofagiana: alimente solide tocate marunt si pasate -Bagheta pentru propulsarea alimentelor pe sonda
PREGATIREA PACIENTULUI a) PSIHICA: -Oferiti pacientului informatii clare, accesibile despre modul de alimentare pe stoma pentru a-i reduce teama si a obtine colaborarea sa Incurajati pacientul sa se alimenteze singur pentru a-si recapata autonomia b) FIZICA: -Asezati pacientul în pozitie sezand, pe marginea patului sau pe un scaun cu spatar, astfel incat sonda sa fie mentinuta in pozitie verticala, paralela cu toracele
EFECTUAREA PROCEDURII: Explicati pacientului care se alimenteaza singur: -sa-si spele mâinile -sa indeparteze dopul de la sonda -sa adapteze pâlnia la capatul sondei mentinand-o in pozitie verticala -sa introduca pe rand felurile de mancare din regimul de stenoza, astfel: -lichidul sa-l toarne incet pe palnie, nu mai mult de 100 ml o data pentru a nu destinde brusc stomacul -alimentul solid pasat sa-l verse in palnie si sa-l impinga pe sonda cu ajutorul baghetei de plastic sau lemn -sa adauge din când in când lichid alimentar, pentru a usura inaintarea alimentului pasat -sa nu introduca la o "masa" mai mult de 400 g de alimente pasate datorita tulburarilor de digestie si de absorbtie existente -sa termine totdeauna "masa" cu lichid pentru a spala lumenul sondei -sa astupe capatul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc -sa fixeze sonda in pozitie verticala, paralela cu toracele -sa evite pozitia de decubit dorsal dupa masa intrucat favorizeaza "regurgitarea" continutului pe sonda -sa-si spele mainile dupa masa
INGRIJIREA PACIENTULUI -Observati tegumentul din jurul stomei -Protejati pielea cu un unguent cu zinc si refaceti pansamentul din jurul stomei in cazul regurgitarii sucului gastric.
EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII Rezultate asteptate/dorite: -Pacientul este compliant si respecta indicatiile oferite. -Toleranta digestiva este buna. -Cantitatea de alimente este adaptata posibilitatilor de digestie si de absorbtie ale stomacului. Rezultate nedorite / Ce faceti -Pacientul nu este compliant. -Pacientul manifest atitudini de respingere a imaginii corporale a modificate. -Incurajti pacientul sa-si accepte imaginea -Toleranta digestiva este scazuta. -Capacitatea de digestie si de absorbtie a stomacului este redusa iar pacientul prezinta semne de denutritie. -Informati medicul pentru a stabili conduita terapeutica
a)Clinic: -Distensia abdominala; -Zgomotele intestinale; -Frecventa, consistenta, culoarea si volumul scaunului. -Manifestarile pacientului: balonare, greata, varsaturi, dureri abdominale. b)Paraclinic: -Uree; -Glicemie; -Transaminaze; -Proteinele; -Lipidele; -Colesterolul; -Glicozuria. Complicatiile nutritiei enterale: -Sonde prea groase: pot aparea senzatia de disconfort, esofagita, eroziuni esofagiene si gastrice; -Malpozitia sondei ( in caile aeriene, în cavitate peritoneala); -Obstructia sondei (se previne prin spalarea sondei cu 10-20 ml apa la 6-8 ore sau ori de câte ori se impune) -Perforatia gastrica sau intestinala; -Refluxul gastroesofagian si bronhopneumonia de aspiratie: - Apare mai frecvent în cazul sondelor nasogastrice;
- Se poate preveni prin:
-Pozitie semisezânda 35-45 grade; -Verificarea pozitiei sondei si aspirarea reziduului gastric , înainte de fiecare administrare (reziduu peste 150 ml amana administrarea alimentelor cu 2 ore).
Sindromul diareic poate aparea datorita unei formule inadecvate (osmolaritate mai mare de 600mOsm) sau unei rate de administare prea mare. - Prevenirea colonizarii bacteriene se face utilizând tehnici aseptice si administrarea profilactica de antibiotice.
-Complicatii metabolice ( hiperglicemie, dezechilibre ionice).
Eficacitatea nutritiei enterale este influentata de: -Precocitatea instituirii acesteia; -Folosirea unei tehnici corecte; -Folosirea unei diete corespunzatoare; -Monitorizare adecvata; -Masuri de îngrijiri specifice.
Un suport nutritional adecvat îmbunatateste prognosticul pacientului sporind sansele de supravietuire si recuperare a acestuia, asistentul medical având un rol important, bine delimitat si esential în instituirea nutritiei enterale.
Nutritia parenterala se impune mai mult ca o solutie adjuvanta, atunci când calea enterala nu permite administrarea suportului nutritional.
|