Circulatia prin
vasele sanguine este influentata de :
1-Proprietatile fizice ale
sangelui(vascozitate,densitate)
2-Calitatea peretilor
vasculari(elasticitatea lor)
3-Forta de contractie a inimi,care
creaza presiune prin vase
4-Marimea(lungimea)patului vascular
Modificarile
acestor factori adica densitate crescuta,elasticitate scazuta,presiune
ridicata,ingustare sau dilatare de vas,produc schimbari in regimul de scurgere
a sangelui prin vase.Circulatia sangelui este determinate de legile fizice care
guverneaza curgerea lichidelor prin vase ,la care se adauga proprietatile
structurale ale fiecarui sector vascular in
parte(arterial,venos,limfatic,capilar)
Fiziologia
Sistemului Arterial
Circulatia in
artere este determinata in mod predomintant prin contractia ventriculelor.
Volumul de sange
impins in sistemul arterial intr-o sistola ventriculara se numeste volum
systolic.Acesta determina cresterea presiunii in arterele mari.In diastola
aceasta presiune nu scade,pentru ca presiunea s-a inmagazinat in peretii
elastici ai areterelor sub forma de energie cinetica si fiecare sistola
ventriculara produce o distensie a arterelor mari.
Presiunea
realizata in sistola este intotdeauna mai mare de 100 mm Hg
si se numeste presiune
sistolica sau presiune maxima.Presiunea din diastola se numeste presiune
diastolica sau presiune minima si este mai mica decat presiunea
sistolica adica ½ +10 din presiunea sistolica.Circulatia prin artere nu este
sacadata este continua,datorita structurii elastice a arterelor mari si
energiei cinetice inmagazinata in ele.Elasticitatea arterelor mari transforma
curgerea discontinua in continua.Sangele cand este impins in artere,exercita o
apasare asupra peretilor arteriali.Rezistenta opusa de peretii arteriali fata
forta de impingere si elasticitatea arterelor,fac ca sangele sa se gaseasca sub
o anumita presiune numita presiunea sau tensiunea arteriala(TA).Deci
TA este jocul intre doua forte: - Forta de contractie a inimi
-Rezistenta periferica a sistemului
arterial
TA variaza in
functie de mai multi factori:
-Forta de contractie a
inimi
-Debitul cardiac(=volumul
systolic)
-Vascozitatea
sangelui(creste frecarea)
-Elasticitatea arteriala
-Rezistenta
periferica(depinde de lungimea tubului si raza tubului)
-Cantitatea de sange(care
este mai mica in caz de pierderi de sange)
Valorile normale ale TA
-Presiunea
sistolica(maxima)aprox.egal 120mm Hg
-Presiune
diastolica(minima)aprox.egal 70mm Hg
Tensiunea arteriala se modifica in raport cu
starea functionala a organismului:
Fiziologic:creste in
emotii,la efort fizic cu varsta scade:in
somn
Patologic :cresterea
peste valorile normale se numeste:hipertensiune arteriala(mai mare de 150 mm Hg
maxima)
:scade
sub valorile normale se numeste hipotensiune arteriala,cand presiunea maxima
este sub 70-90mm mercur
Valoarea tensiuni arteriale este mai mare aproape de inima si in arterele
mari comparativ cu periferia.Spre periferie scade datorita frecarii si scaderii
energiei cinetice
Fiziologia circulatiei in sistemul venos
Circulatia prin vene se deosebeste de
circulatia prin artere.Sensul circulatiei este centripet adica de la periferie
spre inima.Presiunea venoasa este mica,are valoarea medie de 10 mm Hg in venele
periferice si pe masura ce se apropie de inima scade ajungand in venele mari la
1 mm Hg.Viteza de circulatie in vene este mica si pe masura ce se apropie de
inima creste datorita influentei contractilor inimii.
Factorii care asigura
reintoarcerea sangelui in inima,in atriul drept,prin cele doua vene cave sint:
-Forta de contractie a
inimii,polul atrial aspira,iar polul ventricular pompeaza.
-Aspiratia toracica.
-Contractia muschilor
scheletici,produc masajul venelor periferice.
-Miscarile diafragmului
-Valvulele integre din
structura venelor
-Contractia ritmica a
arterelor invecinate
Fiziologia circulatiei capilare Capilarele sint vase cu
calibru foarte mic.Circulatia prin ele este uniforma si datorita acestui fapt
la acest nivel au loc schimburi intre sange si tesuturi si invers,prin mecanism
de difuziune si osmoza.
Caracteristile
circultiei prin capilare sint:
-Viteza sangelui
foarte mica
-Presiunea sangelui
foarte scazuta
-Presiunea sangelui la capatul arterial al capilarului este mai mare decat
la capatul
venos
Fiziologia circulatilei in vasele limfatice
Circulatia limfatica
este centripetal adica de la periferie spre inima,si este influentata de aceasi
factori care determina circulatia venoasa la care se adauga contractia
vilozitatilor intestinale care funtioneaza ca niste pompe impreuna cu
contractia muschilor scheletici.
Reglarea circulatiei sanguine
Se face prin doua
mecanisme simultane adica mecanism nervos reflex(cu centrii in bulb si maduva)
si mecanism umoral.Obiectivul principal este mentinerea constanta a presiunii
sangelui astfel ca toate tesuturile si organele sa fie irigate cu sange.
Reglarea umorala a
circulatiei si a TA se face prin intermediul unor mediatori
chimici(histamine,acetilcolina),a unor hormoni(adrenalina,noradrenalina),si a
gazelor respiratorii(O2);exemplu:adrenalina produce:tahicardie si vasodilatatie
in periferie
-noradrenalina produce:tahicardie si vasoconstrictie periferica
-histamina produce:tahicardie si vasodilatatie in periferie
-acetilcolina
produce:bradicardie si vaso dilatatie in periferie
-oxigenul crescut in sange produce:vasoconstrictie
-oxigenul scazut produce:vasodilatatie
Fiziologia
inimii
Aparatul cardo-vascular asigura circulatia sangelui in organism ,care la om
si la toate vertebratele se realizeaza prin system inchis de
tuburi(vase).Propulsia sangelui o realizeaza inima care are rolul de pompa
realizand o succesiune de contractii si relaxari,un ciclu(1 contractie+1
relaxare)numindu-se revolutie cardiaca.Contractia ventriculelor este
sincronizata si cantitati aprox.egale sint propulsate in ambele circulatii(mare
si mica).
Proprietatile functionale ale inimii sint:
1-Automatismul
2-Excitabilitatea
3-Conductibilitatea
4-Contractilitatea
1.Automatismul : Este proprietatea inimii de a se
autoexcita.Inima scoasa din corp continua sa se contracte daca i se asigura
irigarea ei cu lichid nutritiv corespunzator.Activitatea inimii se datoreste
existentei testutului nodal care se afla grupat in trei centrii de automatism(2
noduli si o retea),care actioneaza intr-o ordine ierarhica astfel:
1.Nodul
sino-atrial,care genereaza stimuli cu o frecventa de 75/min.Acesta reprezinta
ritmul sinusal si el este ritmul fiziologic.
2.Nodul atrio-ventricular,care
genereaza stimuli cu o frecventa de 40/min.Cand nodul sino-atrial nu mai
emite,ritmul inimii este preluat de nodul atrio-ventricular si ritmul imprimat
este o frecventa mai mica numita ritm nodal.
3.Fascicolul Hiss
si reteaua Purkinje:determina prin automatismul lor un ritm mai redus de 25/min
numit ritm idio ventricular,care se intalneste in cazul suprimarii
automatismului din moduli atriali.
2.Excitabilitatea : Este
proprietatea inimii de a raspunde la un stimul prin creerea unui potential de
actiune propagat.Inima are o proprietate importanta:ea nu este excitabila in
timpul contractiei,ci numai cand este relaxata adica in diastola.Astfel se
succed contractii si relaxari ale inimii si nu se formeaza niciodata starea de
tetanos.La stimuli subliminari inima nu da raspuns ci numai la care au valoare
peste valoarea prag.
3.Conductabilitatea : Este proprietatea inimii de a conduce
stimulii in tot miocardul.Conducerea prin muschiul inimii se face cu viteza mai
mica,iar conducerea prin fascicolul Hiss si retea cu viteza mai mare.La nivelul
nodului atrio-ventricular conducerea stimulilor sufera o mica intarziere si
datorita acestui fapt se realizeaza un mic asincronism intre contractia
atriilor si a ventriculilor,foarte important pentru functia de pompa a inimii.
4.Contractilitatea : Este proprietatea inimii de a-si scurta
fibrele si aceasta se datoreste structurii sale:de fibra musculara striata de
tip cardiac.Forta de contractie este direct proportionala cu grosimea
miocardului deci atriile au forta mai mica iar ventriculele forta mai mare,in
mod deosebit ventricolul stang.In timpul contractiilor in cavitati creste
presiunea aceasta fiind necesara propulsiei coloanei de sange si de asemenea in
mecanismul de inchidere-deschidere a valvulelor.Forta de contractie in sistola
este cu atat mai mare cu cat alungirea fibrelor si umplerea cavitatilor in
diastola este mai mare.Aceasta reprezinta "legea inimii”.
Modificarile patologice ale
proprietatilor inimii
1.Tulburari de excitabilitate si automatism:acestea sint numite tulburari
de ritm cardiac adica aritmii.Ele sint: a)extrasistole
b)tahicardie paroxistica
c)fibrilatie
Extrasistolele sint batai premature provocate de un focar patologic.
Tahicardia paroxistica este o succesiune neintrerupta de extrasistole cu o
frecventa foarte mare
Fibrilatia este activitatea contractila haotica a inimii cu o frecventa
foarte mare;daca cuprinde ventriculele se produce moartea;se aplica
defibrilarea.
2.Tulburari de conducere sint numite blocuri.Blocurile sint
atrio-ventriculare,cu intreruperea conducerii stimulilor intre atrii si
ventricule.Mai sint blocuri de ramura,in care se produce oprirea conducerii
stimulilor prin fascicol sau retea.Blocurile pot produce aritmii.
3.Tulburari de contractilitate: acestea se intalnesc in insuficienta
cardiaca,afectiune in care functia de pompa a inimii este compromisa.
Revolutia cardiaca sau ciclul cardiac
Activitatea de pompa a inimii este reprezentata de o succesiune de
contractii(sistole) si (relaxari).Un ansamblu format din o sistola si o
diastola este revolutia cardiaca sau ciclcul cardiac.Atriile si ventriculele se
contracta usor asincron.O revolutie cardiaca la un ritm normal de 75
contractii/min dureaza 0,8 sec
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala care este egala cu 0,1 sec ,
urmeaza diastola atriala care dureaza 0,7 sec.La inceputul diastolei atriale
incepe sistola ventriculara care dureaza 0.3 sec.Sistola ventriculara incepe
cand ventriculele sint pline cu sange;in acest moment valvulele semilunare se
inchid si ventriculele intra in contractii,presiunea in interior creste si valvulele
atrio-ventriculare se inchid.Deci in acest moment,ventricolele sint cavitati
inchise in care presiunea continua sa creasca.Cand presiunea din ventricole va
depasi presiunea din sistemul arterial,se vor deschide valvulele semilunare si
sangele va trece in aorta si trunchiul arterei pulmonare.Urmeaza diastola
ventriculara care dureaza 0,5 sec.In acest timp al diastolei,presiunea scade in
ventricol si sangele din aorta si artera pulmonara nu se poate
reintoarce,deoarece valvulele semilunare se inchid,pentru ca prin relaxarea
ventricului presiunea in ele este mai mica decat in sistemul arterial si
valvulele semilunare se ichid.Prin relaxarea ventriculelor,presiunea din
ventricule scade si devine mai mica decat in atrii si asa se dechid valvulele
atrio-ventriculare si sangele trece din atrii spre ventricule.Diastola
ventriculara coincide partial cu diastola atriala,timp de 0,4 sec toate
cavitatile inimii sint in diastola,faza numita:diastola generala a inimii.La
sfarsitul diastolei generale se produce din nou sistola atriala si revolutia
cardiaca reincepe.In timpul revolutiei cardiace,sistolele sunt mai scurte decat
diastolele deci perioadele de relaxare sint mai mari decat perioada de
activitate.acesta este motivul pentru care muschiul inimii poate lucra neintrerupt
un numar mare de ani.Cand frecventa inimii creste,se scurteaza diastola foarte
mult,fapt care produce tulburari in refacerea inimii.De aceea aritmiile sint
boli cu prognostic grav.La o sistola inima arunca in circulatie 70 ml sange.La
1 min inima pompeaza 5 l de sange acesta reprezentand debitul cardiac.In 24 ore
inima pompeaza 7200 l de sange ceea ce reprezinta un lucru mecanic de 10.000
Kgm.
Manifestarile activitati inimii
In timpul revolutiei cardiace inima produce: I. Manifestari mecanice
II.Manifestari electrice
III.Manifestari acustice
Studiul acestor manifestari dau informatii despre activitatea inimii.
I.Manifestarile Mecanice sint reprezentate de:socul
apexian,pulsul arterial,pulsul venos.
Socul apexian este expresia sistolei ventricolului stang si poate fi simtit
in spatial V inter-costal stang pe linia medio-claviculara;este socul
varfului inimii.
Pulsul arterial:este expresia sistolei la peretele arterial produsa de
volumul de sange in timpul sistolei ventriculare.Se palpeaza la nivelul arterei
radiale in apropierea articulatiei radio-caripiene,prin comprimarea arterelor
cu trei pe un plan osos.Inregistrarea grafica a pulsului arterial se numeste
sfigmograma.
Pulsul venos:este datorat variatilor de volum ale venelor din apropierea
inimii din timpul sistolei atriului drept si poate fi observat si inregistrat
la venele de la baza gatului,adica la vena jugulara.
Pulsul are unele caractere si prin perceperea si inregistrarea lui se poate
aprecia activitatea inimii si starea peretilor vasculari.
II.Manifestarile Electrice: inima genereaza curent
electric.
In diastola(in repaus)fibra musculara are polarizare de repaus adica sarcinile
electricile pozitive la exterior si sarcinile electrice negative sint la
interior.
In sistola adica in activitate polarizarea se inverseaza in fibra
musculara.
Regiunile inimii care intra in activitate,devin negative in raport cu
zonele aflate in repaus iar diferenta de potential care se formeaza se
transmite la suprafata corpului si se poate culege cu electrozi.Acest
biopotential se poate amplifica si se inregistreaza cu ajutorul unui aparat
numit:electrocardiograf.Graficul obtinut este EkG.EkG-ul are trei unde
pozitive(PRT) si doua unde negative(QS)EkG-ul se modifica in boli de inima si
este de un real folos pentru a pune un diagnostic cardiologic sau in urmarirea
evolutiei bolilor.
III.Manifestari Acustice:acestea se datoresc
vibratilor sonore din timpul revolutiei cardiace.In timpul revolutiei cardiace
se aud doua zgomote:
I,sistolic,de durata mai mare,intens,produs de vibratiile peretelui
ventricular,de inchiderea valvulelor atrio-ventriculare si de expulzare a
sangelui in artere.Fenomenul are loc la inceputul sistolei ventriculare.
II,diastolic,de durata mai mica,intens,produs de inchiderea valvulelor
semilunare de la aorta si de la artera pulmonara.Fenomenul are loc la inceputul
diastolei ventriculare
Intre zgomotul I si II are loc o pauza mica iar intre zgomotul II si
zgomotul I urmator are loc o pauza mai mare.
Zgomotele cardiace sint caracteristice la omul sanatos.In cazul inimii
bolnave in mod deosebit in cazul valvulopatiilor zgomotele sint alcatuite cu
sufluri.Inregistrarea zgomotelor cardiace se numeste fonocardiograma.
Reglarea activitatii inimii se face din centrii nervosi situati in
trunchiul cerebral si maduva spinarii,prin fibre simpatice(acceleratorii) si
parasimpatice(inhibitorii).
|
Zobaczył by ktokolwiek tą witerynę i powiedział by coś o jej wyglądzie? https://www.e-galante.pl//tanie-torebki-damskie.html - torebki damskie listonoszk