Într-un grup de prieteni, se discutau diverse, printre
care si semnificatia viselor. Dintre toti, s-a facut remarcata vocea
unui batrân sculptor, care le povestea tovarasilor sai, despre cum pot
fi visele; cele de premonitie, au rolul de-a avertiza în legatura cu
ceva important în timp ce altele te pot marca pe viata. Ultima varianta i
s-a potrivit cel mai bine batrânului sculptor.
Romanul "Mara” este scris de marele prozator Ioan
Slavici(1848-1952). Scriitorul face parte din generatia marilor clasici.
Este descoperirea lui Mihai Eminescu, cu care s-a cunoscut la Viena si
la indrumarea acestuia incepe sa scrie. "Omul care n-a vrut sa fie
scriitor”, Ioan Slavici a avut vocatie pedagogica, a predat literatura
romana si geogreafie la scoli de traditie din capitala.
Arcadie Suceveanu, poet cu Bucovina-n suflet si in
cuvintul cultivat la valorile autentice literaturii romane interbelice
si contemporane reprezinta promotorul scrisului din imbolduri launtrice
sincere si puternice si totodata un cautator tenace al formulelor lirice
originale.
Opera epica construita prin procedeul pov. in povestire.
Autorul este insasi personaj al nuvelei, dar nu are un rol prea
important , fiind martor la intamplarile povestite.
In povestirea cadru se fixeaza momentul, locul, si circumstantele ce i-au adus pe toti calatorii la han.
Geniul lui Eminescu este vazut ca inaltandu-se in
lumina Luceafarului. Poezia a retinut cel mai mult atentia iubitorilor
de arta frumoasa. Rasuntetul se explica prin faptul ca poezia este o
alegorie a nefericirii pamantesti a poetului si aceasta a fost scrisa cu
putin inainte ca poetul sa intre in prima faza a bolii sale mintale.
Despre felul cum s-a nascut marele poem romantic,
capodopera a creatiei lui Eminescu a lasat marturie insusi poetul. Din
marturia sa reiese ca pornind de la o sursa, de la un izvor popular
poemul a trecut printr-un indelungat proces de creatie. Dupa ceea ce
spune rezulta ca principala sursa de inspiratie a fost un basm popular
romanesc cules si punlicat intr-un memorial de calatorie, aparut la
Berlin in 1861 de catre germanul Kunisch. Basmul se intitula Fata din
gradina de aur. In acelasi memorial de calatorie Kunisch a mai publicat
un basm care asemenea a fost cunoscut de Eminescu, a preluat ceva si din
aceasta, dar sursa principala ramine "Fata din gradina de aur”.
Poezia "Doina” poarta ca titlu numele speciei folclorice per
care o reprezinta si in care autorul anonym isi exprima exprima
dragostea , pretuirea si admiratia nemarginita pentru cantecul ei ,
intrucat cu el isi insufleteste intreaga existenta , si prin el isi
exprima toate sentimentele, fie dorul , fie jalea , fie bucuria si
necazul , fie revolta si dorinta de dreptate.
Volumul al doilea al romanului "Ciresarii”,
intitulat "Castelul fetei in alb”, contine un numar impresionant de
personaje, fapt explicabil si prin prezenta celor trei planuri narative.
La actiunea lor completa participa o multime de personaje unele
apartinand unui singur plan narativ, iar altele fiind prezente in doua
sau in toate planurile narative ale romanului , in diferite momente .
Stefan Gheorgidiu face parte din familia personajelor lui
Camil, fiind si el un intelectual orgolios, interiorizat, un spirit
lucid si absolutizant. Stefan Gheorgidiu aplica absolutul iuburii,
cunoasterii oamenilor din jurul sau. Acestia nu corespund exigenþelor
sale si rezulta drame ale incompabilitaþii între: el Si Ela, el Si
societatea mondena, el si realitatea tragica a frontului.