Se
întâlnesc astăzi din ce în ce mai puţine persoane – mai ales în
societăţile declarate civilizate – care să susţină diferenţe esenţiale
între persoanele de sex feminin şi cele de sex masculin şi, pe baza lor,
să admită discriminarea. Ceea ce nu înseamnă că discriminarea a şi
dispărut în urma declaraţiilor de egalitate făcute de indivizi sau chiar
în urma unor îmbunătăţiri ale legislaţiilor diferitelor ţări. Tocmai
datorită acestei realităţi, în articolele 34, 35, 36, Parlamentul
European în „Rezoluţia din 27 septembrie 2007 privind egalitatea
dintre femei şi bărbaţi în Uniunea Europeană - 2007 (2007/2065(INI)”
face următoarele precizări:
Cuvintelor
pline de înţelepciune ale oracolul „Cunoaşte-te pe tine însuţi”
îndrăznim să le sugerăm - cu modestia de rigoare – un addagio: pentru a putea să-i cunoşti pe ceilalţi.
Eminescu ne aminteşte de mai bine de un secol că „lumea este aşa cum
este şi ca dânsa suntem noi”. Rămâne, totuşi, întrebarea: de unde este
bine să începem: de la cunoaşterea de sine sau de la cunoaşterea
celorlalţi? Altfel spus: ne cunoaşte pe noi prin alţii sau îi cunoaştem
pe alţii prin noi? Nu avem un răspuns şi, chiar dacă nu sperăm să-l
aflăm în rândurile care urmează, nu vom înceta să-l căutăm.
Individul
nu este singurul care poate face aprecieri asupra sa, ci şi semenii
lui, cei care doresc să-l cunoască şi să-l catalogheze sau să-l
integreze într-un grup. Iar calificativele sunt date, de obicei, în
urma interpretării cuvintelor şi faptelor. Mai mult sau mai puţin,
fiecare membru al societăţii este, la un moment dat, şi o persoană
publică, iar atunci când ne exprimăm, pornim de la premiza că suntem în
posesia unui adevăr sau cel puţin a unei părţi din el. În relaţiile de
comunicare specific umane, însă, nu este suficientă convingerea că am
rostit un adevărul.
S-a spus că în procesul comunicării mai important decât ce se spune
este ce se înţelege. Cu alte cuvinte, ceea ce este perceput. Percepţia
reprezintă procesul intern prin care individul selectează, judecă şi
organizează stimulii din mediul extern. Cu alte cuvinte percepţia este
transformarea energiilor fizice din mediu în experienţă semnificativă
pentru sine. Anumite aspecte din definiţie ajută la explicarea relaţiei
dintre percepţie şi cultură.
Complexitatea
specială pe care o impune procesul comunicării interculturale necesită
apelul la perspective şi concepte din diverse discipline academice,
incluzând psihosociologia, sociologia, antropologia culturală,
sociolingvistica şi, nu în ultimul rând, ştiinţele comunicării. Dincolo
de complexitatea în sine a procesului de comunicare, analiza relaţiilor
dintre oameni aparţinând unor culture diferite este dificilă şi pentru
că individual pleacă de la premiza că felul lui de a gândi şi
exprimările lui sunt cele mai fireşti, fiindcă s-a născut şi a
convieţuit în ele şi cu ele.
Prin
cultură se înţeleg atât de multe lucruri, în primul rând datorită
folosirii cuvântului în discuţii frecvente şi banale, încât conceptul în
sine necesită o abordare sistematică. Se aceptă aproape unanim că ea
este un sistem de principii după care se desfăşoară întreaga activitate a
unei colectivităţi. Altfel spus, cultura se referă la valorile sociale
transmise, la comportamente şi simboluri care sunt împărtăşite de către
membrii unui grup social, şi cu ajutorul cărora aceştia interpretează
şi îşi imbogăţesc experienţa şi conduitele
Romania
are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza in
parte conditiilor fizico-geografice care includ munti, campii, retele
hidrografice majore, zone umede si unul din cele mai vaste sisteme de
delta ale Europei (Delta Dunarii). De asemenea, datorita pozitiei
geografice a Romaniei, flora si fauna prezinta influente asiatice
dinspre nord, mediteraneene dinspre sud si componente continental
europene dinspre nord-vest. In sfarsit, relativa stabilitate a
populatiei in ultimii 60 de ani, lipsa mecanizarii in sectorul forestier
si dezvoltarea economica redusa au determinat o exploatare mai redusa a
resurselor decat in majoritatea altor zone din Europa.
La latitudinea tarii noastre, miscarea generala a maselor de aer atmosferic se produce, în mod obisnuit; de la vest spre est.
Dezvoltarea unor centri barici - adica areale de mica si de mare
presiune atmosferica (numite «arii ciclonale» si respectiv «arii
anticiclonale») - introduce modificari în aceasta deplasare si are ca,
urmare aparitia unor fronturi de ploi sau schimbari termice, precum si
modificari ale directiilor de propagare a curentilor de aer, în raport
însa si cu unii factori locali.
In interiorul arcului carpatic s-a produs o scufundare
lenta pana la 4500 m adincime, datorita eforturilor de cutare si
ridicare a Carpatilor din jur. Invadata de apele marii, ea a fost
indelung sedimentata, astfel ca la inceputul cuaternalului intreaga
depresiune a transilvana a devenit uscat. Numai pe margini, in unele
depresiuni intramontane, ca Brasov, Giurgiu, Ciuc, mai ramasesera
lacuri, care s-ar drenat mai tarziu, in cuaternarul inferior.
Cel care doreste sa faca o afacere, inainte de a lua aceasta hotarare,
trebuie sa se asigure de succesul actiunii pe care o va intreprinde, sa
stabileasca unde isi va localiza afacerea,ce activitatii va desfasura,
ce preturi va practica si ce profit va reliza.Raspunsul la aceasta
intrebare il va putea avea
Daca va face o analiza, un studiu marketing.
Referatele si lucrarile oferite de carturarul-all.ucoz.com au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica. 